- zmãciná
- vb., ind. prez. 3 sg. zmácinã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zmãciná
Look at other dictionaries:
zmăcina — ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. refl. (Rar) A se agita, a se frământa, a se zbate. – cf. m ă c i n a. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZMĂCINÁ, zmácin, vb. I. 2. tranz. A scutura, a zgâlţâi, a agita. 3. tranz. A desface, a descompune. (din… … Dicționar Român
zmăcinare — ZMĂCINÁRE, zmăcinări, s.f. (Rar) Faptul de a se zmăcina; zbucium, frământare; zguduire. – v. zmăcina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 zmăcináre s. f., g. d. art. zmăcinării; pl. zmăcinări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
zmăcinat — ZMĂCINÁT, Ă, zmăcinaţi, te, adj. (Rar) Agitat, frământat, zbuciumat. v. zmăcina. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român
zmăcinătură — ZMĂCINĂTÚRĂ, zmăcinătúri, s.f. Scuturare, clătinare, zgâlţâitură. (zmăcina + suf. tură) Trimis de tavi, 01.06.2004. Sursa: DER … Dicționar Român
